Introducere: Un studiu mare, în mare parte fără rezultate semnificative
Capsulele cu carnosină sunt promovate ca un supliment ce ar spori rezistența musculară. Un nou studiu randomizat, dublu‑orb, cu 299 de participanţi a pus această afirmație la încercare, iar majoritatea rezultatelor s-au dovedit neconcludente. Au apărut câteva semnale în subgrupuri, dar acestea nu trebuie supraevaluate.
Studiul a fost publicat în Journal of the International Society of Sports Nutrition de o echipă de la University of Louisville și Bellarmine University, condusă de O'Toole și Bhatnagar. Autorii subliniază că, deși carnosina și precursorul său, beta‑alanina, sunt folosite pe scară largă ca suplimente de performanță, eficacitatea carnosinei nu a fost evaluată riguros.
Ce au făcut de fapt
- Design: Studiu clinic randomizat, dublu‑orb, cu grup de control placebo
- Mărimea eșantionului: 299 de participanţi
- Doza: 2 g de carnosină pe zi, administrată sub formă de capsule
- Durata: Aproximativ 12 săptămâni, cu evaluări la început, la circa 6 săptămâni și la 12 săptămâni
- Teste de performanță: forța de prindere a mâinii, ridicări bilaterale de gambe până la epuizare, test de urcări pe timp de 2 minute și viteza de mers
- Alte măsurători: recoltarea de sânge și urină la fiecare vizită
Cercetătorii au calculat atât modificările absolute, cât și pe cele procentuale față de valoarea de bază pentru fiecare parametru și au comparat grupul cu carnosină cu grupul placebo.
Rezultatul principal: În mare parte nesemnificativ
În toate măsurătorile de performanță, carnosina nu a depășit placebo în comparație generală. Autorii raportează că nu există diferențe semnificative (p < 0,05) pentru nicio variabilă, cu excepția a două constatări izolate în subgrupuri (vezi mai jos). Astfel, nu există niciun avantaj pentru testul de urcări sau pentru ridicările de gambe în analiza globală.
Dacă te așteptai la un rezultat clar de tipul „carnosina sporește rezistența la toată lumea”, acest studiu nu îl furnizează.
Două indicii în subgrupuri
1. Ridicări de gambe la adulții sub 40 de ani (la 6 săptămâni). Participanţii sub 40 de ani care au primit carnosină au efectuat mai multe ridicări bilaterale de gambe până la epuizare comparativ cu grupul placebo (p = 0,018).
2. Testul de urcări la bărbaţii peste 40 de ani (la 12 săptămâni). Bărbaţii peste 40 de ani care au primit carnosină au parcurs mai mulţi paşi în testul de 2 minute (p = 0,010). În rândul tuturor bărbaţilor trataţi cu carnosină, efectul a rămas la nivel de tendință (p = 0,06).
Autorii conclud că eventualele beneficii par limitate la bărbaţi și la anumite grupe de vârstă și că carnosina „probabil are efecte benefice la persoanele care execută mișcări scurte și repetitive”.
De ce trebuie să privim aceste indicii cu prudență
- Analizele de subgrup sunt fragile. Împărţirea participanţilor pe bază de vârstă și sex generează un număr mare de comparaţii; în astfel de condiţii, unele valori p pot scădea sub 0,05 pur întâmplător. Rezumatul nu menţionează nicio corecţie pentru testarea multiplă.
- Modelul este împrăştiat. Un semnal apare la adulţii tineri la 6 săptămâni pe testul de gambe; altul la bărbaţii în vârstă la 12 săptămâni pe testul de urcări. Nu există o poveste coerentă care să lege toate momentele, testele şi grupurile.
- O tendinţă nu este o constatare. Rezultatul p = 0,06 la toţi bărbaţii nu atinge pragul de semnificație decis de studiu.
- Concluzia depășește datele. Afirmaţia „îmbunătățește rezistenţa musculară și cardio‑respiratorie în grupuri selectate” este mult prea puternică pentru un studiu în mare parte nul, cu două rezultate izolate.
- Rezumatul omite detalii importante. Nu se oferă informaţii despre distribuţia de gen și vârstă, mărimea efectului, aderarea la tratament sau dacă analizele de subgrup au fost pre‑specificate.
Interpretarea cea mai prudentă este că aceste rezultate reprezintă semnale generatoare de ipoteze, nu dovezi solide.
Carnosină vs. beta‑alanină: O comparație onestă
Studiul a testat carnosina, nu beta‑alanina, și nu a comparat direct cele două substanţe. Pentru context, carnosina este formată din beta‑alanină și histidină. Beta‑alanina este considerată ingredientul limitativ pentru sinteza carnosinei în muşchi, motiv pentru care nutriţia sportivă s‑a concentrat pe ea. Protocoalele tipice de beta‑alanină impun administrarea a câteva grame pe zi, de-a lungul săptămânilor, adesea împărţite în doze mici pentru a evita furnicăturile (parestezie).
Cercetările privind beta‑alanina sunt mult mai ample şi susţin beneficii moderate în eforturi de intensitate ridicată ce durează de la o minută până la câteva minute.
Acest studiu aduce o evaluare mare, controlată cu placebo, a carnosinei orale la 2 g/zi, iar rezultatul a fost în mare parte nul. Nu înseamnă că carnosina este inutilă, dar nu consolidează cazul pentru ea în fața beta‑alaninei, mult mai studiate.
Concluzii practice
- Doza: 2 g/zi de carnosină – singura doză testată în acest studiu.
- Momentul administrării: Rezumatul nu specifică ora zilei sau relaţia cu antrenamentele; nu se poate trage nicio concluzie privind cronologia administrării.
- Durata: Semnalul privind ridicările de gambe a apărut la aproximativ 6 săptămâni, iar cel pentru testul de urcări la aproximativ 12 săptămâni, dar ambele sunt limitate de natura subgrupurilor.
- Cine ar putea să ia în considerare: Persoanele interesate de suplimente, conştiente că dovezile sunt slabe. Beneficiile pot fi vizibile doar în sarcini scurte și repetitive, cu posibile indicii la adulţii sub 40 de ani (ridicări de gambe) și la bărbaţii peste 40 de ani (test de urcări).
- Ce nu trebuie să aștepţi: Creşteri semnificative ale forţei maxime sau ale forţei de prindere – studiul nu a găsit niciun efect. Îmbunătăţiri ale vitezei de mers – niciun efect observat. Beneficii la femei – constatările se bazează exclusiv pe subgrupuri masculine.
- Alte recomandări: Persoanele gravide, cu afecţiuni medicale sau care iau medicamente ar trebui să consulte un medic înainte de a începe orice supliment. Studiul nu a abordat aceste categorii.
Concluzie finală
Un studiu randomizat, cu 299 de participanţi, care a administrat 2 g/zi de carnosină nu a arătat un avantaj general față de placebo în forţa de prindere, ridicările de gambe, testul de urcări și viteza de mers. Singurele câştiguri au fost o îmbunătăţire a ridicărilor de gambe la persoanele sub 40 de ani și o creştere a paşilor în testul de urcări la bărbaţii peste 40 de ani. Aceste constatări sunt interesante, dar rămân rezultate din subgrupuri ce necesită replicare înainte de a fi considerate definitive. Autorii au declarat că nu există conflicte de interese.