Ai cumpărat D‑aspartic pentru a‑ţi crește testosteronul? Într‑un studiu controlat pe ridicatori antrenaţi, doza mare a făcut exact opusul.

Cercetătorii au constatat că 6 g pe zi de acid D‑aspartic (DAA) au scăzut atât testosteronul total, cât şi pe cel liber, în timp ce 3 g – doza întâlnită pe multe etichete de „booster de testosteron” – nu a generat niciun efect măsurabil. Dacă ai căutat „funcţionează D‑aspartic”, „doza D‑aspartic” sau „DAA booster de testosteron”, acest studiu merită cu siguranţă o lectură atentă.

Ce este acidul D‑aspartic și de ce apare în suplimentele pentru testosteron?

Acidul D‑aspartic este un aminoacid implicat în semnalizarea hormonală. Studii pe şoareci sugerau că ar putea stimula eliberarea de hormoni în creier şi producţia de testosteron în testicule. Producătorii de suplimente au preluat aceste date animale şi le‑au folosit în campaniile de marketing.

Încă din 2009, un studiu pe bărbaţi sedentari (Topo et al.) a raportat o creştere de aproximativ 42 % a testosteronului după 12 zile de suplimentare cu ~3,12 g/zi. Acest rezultat a dat naştere reputaţiei de „booster natural de testosteron” şi explică de ce multe produse conţin în jurul pragului de 3 g.

Totuşi, există o lacună: majoritatea cumpărătorilor de DAA nu sunt sedentari – ridică greutăţi. Cercetări anterioare pe bărbaţi antrenaţi la rezistenţă nu au arătat nicio modificare semnificativă a nivelului de testosteron. Cei care au realizat studiul curent s‑au întrebat dacă ridicatorii cu experienţă ar avea nevoie doar de o doză mai mare.

Studiul: 24 de bărbaţi antrenaţi, 14 zile, trei grupuri

Melville, Siegler și Marshall au condus un experiment randomizat, dublu orb, controlat cu placebo, publicat în Journal of the International Society of Sports Nutrition în 2015.

• Participanţi: 24 de bărbaţi cu minimum doi ani de antrenament de rezistenţă (vârstă medie 24,5 ani, 1RM la împins din culcat ~105 kg)
• Grupuri: placebo (6 g de făină simplă), 3 g/zi DAA, sau 6 g/zi DAA
• Durată: două săptămâni de wash‑out, apoi 14 zile de suplimentare, administrate dimineaţa
• Antrenament: patru zile pe săptămână pe toată perioada
• Măsurători: testosteron total, estradiol, SHBG, albumină şi testosteron liber (calculat)

Cu aproximativ opt bărbaţi pe grup, este un studiu mic – țineţi minte acest aspect când interpretaţi rezultatele.

Rezultatele în cuvinte simple

6 g/zi au scăzut testosteronul. Testosteronul total a scăzut semnificativ în grupul cu 6 g (p = 0,03). Testosteronul liber, fracţiunea nelegată care este mai uşor disponibilă ţesuturilor, a scăzut semnificativ faţă de placebo (p = 0,005).

Valoarea p indică cât de puţin ar fi să obţinem un rezultat de această amplitudine întâmplător, dacă suplimentul nu ar avea efect. Un p de 0,03 înseamnă că probabilitatea ca diferenţa să apară din întâmplare este de aproximativ 3 din 100; un p de 0,005 înseamnă ~5 din 1000. Ambele sunt sub pragul convenţional de 0,05, deci scăderea nu pare să fie „zgomot” aleator, deşi dimensiunea mică a eșantionului poate încă să introducă incertitudini.

3 g/zi nu a făcut nimic. Grupul cu 3 g nu a arătat nicio diferență semnificativă faţă de placebo la niciunul dintre markerii de testosteron.

Nimic altceva nu s‑a mișcat. Estradiolul, SHBG‑ul şi albumina au rămas neschimbate. Nivelul iniţial de testosteron nu a prezis cine răspunde (r = 0,10, p = 0,70). Bărbaţii cu testosteron iniţial mai scăzut nu au beneficiat mai mult.

De ce ar putea reacţiona diferit bărbaţii antrenaţi?

Studiul nu oferă un răspuns cert, dar există câteva explicaţii plauzibile:

• Punct de plecare diferit. Axe hormonale reglate diferit la sedentari şi la atleţi pot face ca acelaşi semnal să aibă efecte opuse.
• Feedback hormonal. O stimulare intensă a unei căi hormonale poate declanşa mecanisme de reglare compensatorie; o doză mare de aminoacid cu proprietăţi de semnalizare ar putea reduce producţia în loc să o crească. Este doar speculaţie, nu a fost demonstrat în studiu.
• Antrenamentul este deja un stimul. Ridicatorii patru zile pe săptămână au deja niveluri hormonale ridicate, lăsând puţin spaţiu pentru un supliment să producă un efect adiţional.
• Eşantioane mici. Atât rezultatul pozitiv din studiul precedent, cât şi cel negativ din cel curent provin din grupuri reduse, deci o parte din divergenţă poate fi doar zgomot statistic.

Follow‑up: trei luni, fără avantaj de forţă sau masă musculară

Acelaşi grup de cercetare a realizat apoi un trial randomizat de 3 luni (Melville et al., 2017, PLoS One) pe bărbaţi antrenaţi care au luat 6 g/zi de DAA. Suplimentarea nu a îmbunătăţit forţa sau câştigul muscular comparativ cu placebo. Acest lucru este relevant deoarece articolul din 2015 măsura doar hormonii și preciza că efectul unei eventuale scăderi a testosteronului asupra forţei şi hipertrofiei este necunoscut. Studiul mai lung nu a găsit niciun beneficiu de performanţă, iar ipoteza „dozează mai mult” devine dificil de susţinut.

Limitări

• Grupuri mici: ~8 bărbaţi pe grup
• Durată scurtă: doar 14 zile
• Doar hormoni: fără măsurători de forţă, masă musculară sau alte rezultate de performanţă
• Prelevări unice de sânge: nivelul testosteronului variază zilnic, așa că o singură mostră reprezintă doar o „fotografie” limitată
• Populație specifică: bărbaţi tineri, antrenaţi – rezultatele pot să nu se aplice la bărbaţi mai în vârstă sau cu testosteron clinic scăzut

Acest studiu nu demonstrează că DAA este dăunător pe termen lung; arată doar că, la ridicatorii antrenaţi, nu există semne de creştere și există un indiciu de scădere la doză mare.

Sfaturi practice

• Nu presupune că mai mult înseamnă mai bine. Doza de 6 g este cea care a scăzut testosteronul. Dublarea unei doze de pe etichetă pentru că „nu merge” este greșită.
• Verifică etichetele. Multe suplimente pentru testosteron conţin 3 g sau mai mult de DAA pe porție, iar unele le combină cu alte ingrediente, astfel încât aportul zilnic poate creşte rapid. Uită‑te la cantitatea per porţie şi la numărul de porţii pe care le iei.
• Cine ar putea să le încerce? Pe baza probelor disponibile, un ridicator antrenat are puţine şanse să obţină un beneficiu. Un sedentăr sau o persoană care a primit recomandarea unui medic ar putea avea rezultate diferite, însă datele în aceste contexte sunt limitate. Oricine se îngrijorează de testosteron scăzut ar trebui să facă analize de sânge şi să solicite consiliere medicală în loc să ghicească cu suplimente.
• Investeşte banii unde există dovezi. Pentru rezultate de antrenament, creatina monohidrat are mult mai mult sprijin ştiinţific pentru forţă şi masă musculară. Antrenamentul progresiv, un aport adecvat de proteine, calorii suficiente şi somn de calitate contribuie mult mai mult la mediul hormonal şi la performanţă decât DAA.

Concluzie

Funcţionează acidul D‑aspartic pentru ridicatorii antrenaţi? În acest trial, 3 g/zi nu a produs niciun efect, iar 6 g/zi a scăzut atât testosteronul total, cât şi pe cel liber. Un studiu ulterior nu a găsit niciun avantaj de forţă sau masă musculară. Studiul este mic şi scurt, dar datele nu susţin DAA ca booster de testosteron pentru cei care deja se antrenează.