Dacă rutina ta de pre‑workout se bazează pe o porție generoasă de cafeină, un nou studiu încrucișat arată că arterele tale pot resimţi efectul, chiar dacă tensiunea arterială rămâne neschimbată. În același experiment s‑a constatat că o pudră de sfeclă bogată în nitraţi, luată împreună cu cafeina, readuce aceşti markeri la nivelurile observate la grupul placebo.
Studiul, publicat în Food & Function în 2026 de McLellan și colaboratori, este mic și pe termen scurt, dar oferă o perspectivă interesantă asupra interacţiunii dintre două dintre cele mai populare suplimente pentru performanţă.
Ce au făcut cercetătorii
Douăzeci și patru de adulți sănătoşi (17 bărbaţi, vârstă medie de ~24 ani) au participat la patru teste într-un design randomizat, dublu‑ceg, controlat cu placebo și încrucișat. Fiecare participant a încercat fiecare condiție, fapt ce permite comparaţii clare între tratamente.
Cele patru condiţii au fost:
- PL: pudră de sfeclă săracă în nitraţi (≈ 92 mg nitraţi) fără cafeină
- CAF: pudră de sfeclă săracă în nitraţi + 6 mg/kg cafeină
- BR: pudră de sfeclă bogată în nitraţi (400 mg nitraţi) fără cafeină
- BR‑CAF: pudră de sfeclă bogată în nitraţi + 6 mg/kg cafeină
Pentru o persoană de 80 kg, 6 mg/kg înseamnă aproximativ 480 mg de cafeină – o doză în zona superioară a multor produse pre‑workout și mult peste cea obținută dintr‑o singură ceașcă de cafea. Cercetătorii au măsurat tensiunea arterială brahială și centrală, precum și rigiditatea arterială, înainte și la 2,5 h post‑suplimentare. Funcţia endotelială macrovasculară a fost evaluată prin dilataţie dependentă de flux (FMD).
Rezultatul principal: cafeina a crescut markerii de rigiditate arterială
Doar cafeina a augmentat două măsurători ale rigidităţii arteriale. Presiunea de augmentare a crescut cu ~3 mmHg (față de ~1 mmHg la placebo). Indexul de augmentare a crescut cu circa 10 % (față de ~4 % la placebo și ~1 % când s‑a administrat doar pudra de sfeclă bogată în nitraţi). Diferenţele au fost semnificative statistic (P între 0,001 și 0,007).
Aceste valori reflectă cât de mult contribuie undele de presiune reflectate din periferie la sarcina impusă inimii. Arterele mai rigide reflectă undele mai repede, crescând efortul cardiac – un semn considerat nefavorabil pentru sănătatea cardiovasculară.
Întorsătură: nitraţii anulează efectul
Când pudra de sfeclă cu 400 mg nitraţi a fost administrată împreună cu cafeina, creşterea a dispărut aproape complet. Presiunea de augmentare a crescut cu ~1 mmHg, iar indexul de augmentare cu circa 3 %, valori ce nu s‑au diferenţiat semnificativ de placebo sau de sfecla singură (P = 0,505‑0,689).
Teste de sânge au confirmat calea așteptată a nitraţilor: nitritul plasmatic a fost semnificativ mai mare în ambele condiţii cu sfeclă bogată în nitraţi decât în grupul placebo sau în cel cu cafeină singură. Nitritul este precursorul oxidului nitric, care relaxează vasul sanguin. Interesant, nivelul plasmatic de cGMP (ciclul guanină monofosfat) nu a prezentat diferenţe între condiţii, aşa că mecanismul exact rămâne neclar.
Ce nu s‑a schimbat
Este important să nu exagerăm concluziile. Mai multe aspecte au rămas neschimbate:
- Tensiunea arterială brahială nu a suferit modificări semnificative din cauza cafelei sau a sfeclei.
- Tensiunea arterială centrală a rămas, de asemenea, neschimbată.
- Dilataţia dependentă de flux (FMD), indicator al funcţiei endoteliale macrovasculare, nu a arătat diferenţe.
Prin urmare, nu este vorba că cafeina a ridicat tensiunea arterială sau a deteriorat peretele vascular – efectul a fost limitat la markerii de reflexie a undelor, un semnal subtil al cărui impact pe termen lung rămâne incert dintr‑o singură doză.
Concluzii practice
- Doza de nitraţi: pudra de sfeclă utilizată a conţinut 400 mg de nitraţi. Verificaţi etichetele – produse diferite pot furniza cantităţi variabile, iar multe nu specifică conţinutul de nitraţi.
- Cronologia: cafeina și nitraţii au fost consumaţi simultan, iar măsurătorile au avut loc la 2,5 h post‑administrare – o fereastră tipică pentru pre‑workout, dar studiul nu a testat alte intervale de timp sau efectul exerciţiului în sine.
- Cui îi poate interesa: persoanelor care iau doze mari de cafeină înainte de antrenament (de exemplu, sportivi care combină mai multe stimulente). O simplă ceaşcă de cafea nu se apropie de doza de 6 mg/kg folosită în studiu.
- Abordare rațională: dacă deja utilizaţi suplimente cu sfeclă sau nitraţi pentru rezistenţă, combinarea lor cu cafeina pare să aibă un risc scăzut, conform acestor date. Nu este un motiv să creşteţi doza de cafeină.
Ce nu ştim încă
Limitele studiului sunt considerabile:
- O doză, o sesiune: studiul nu oferă informaţii despre utilizarea zilnică pe săptămâni sau ani.
- Doar adulţi tineri sănătoşi: persoanele în vârstă, cele cu hipertensiune sau alte afecţiuni vasculare ar putea răspunde diferit.
- Fără exerciţiu: răspunsurile au fost în repaus, nu în timpul sau după antrenament.
- Eşantion mic: 24 de participanţi, majoritatea bărbaţi, limitează generalizarea rezultatelor.
- Mecanism neclar: absenţa diferenţei în cGMP lasă deschisă modalitatea prin care nitraţii au atenuat efectul cafelei.
- Relevanţă clinică: nu este demonstrat dacă o creştere temporară a indexului de augmentare se traduce în risc cardiovascular semnificativ.
Concluzie finală
Acest studiu randomizat încrucișat sugerează că o doză mare de cafeină pre‑workout poate crește acut markerii de rigiditate arterială, iar 400 mg de nitraţi alimentari proveniţi din pudra de sfeclă pot neutraliza această creștere. Tensiunea arterială și funcția endotelială nu au fost afectate, deci nu există motive de panică. Este o descoperire timpurie, mecanistică, care indică o posibilă strategie nutriţională de a diminua un efect secundar cardiovascular al consumului intens de cafeină. Sunt necesare studii mai ample, pe perioade mai lungi, în populaţii mai diverse și, ideal, cu includerea exerciţiului, înainte ca sfecla să poată fi considerată un „scut” protector.
