Creatină pentru genunchiul săritorului? Ameliorarea durerii apare deja în săptămâna a 4‑a
Ai făcut deja genuflexiunile excentrice, ai parcurs ședințele cu unde de șoc și genunchiul tău încă se plânge la fiecare aterizare. Ce‑ar fi dacă un supliment ieftin și bine studiat ar putea scurta această bătaie de cap? Un nou studiu randomizat oferă un răspuns provizoriu, iar detaliile contează mult mai mult decât titlul.
Versiunea scurtă
Cercetătorii au testat creatină monohidrat (Creapure®) alături de un program structurat de reabilitare la sportivi cu tendinopatie patelară, cunoscută sub denumirea de „genunchiul săritorului”. La săptămâna a 8‑a, ambele grupuri – creatină și placebo – s‑au îmbunătățit semnificativ. Diferenţa a apărut mai devreme. La săptămâna a 4‑a, doar grupul cu creatină a înregistrat o creștere semnificativă a scorului VISA‑P, un chestionar ce evaluează durerea și funcţia. În plus, doar acest grup a arătat o creștere semnificativă a înălțimii săriturii verticale cu contramoviment (CMJ).
Este promițător, dar nu reprezintă încă o dovadă concludentă. Detalii mai jos.
Ce a făcut efectiv studiul
Studiul, condus de Sánchez‑Gómez și colaboratori, a fost publicat în Journal of the International Society of Sports Nutrition (2026). A fost triplă‑cec și randomizat. Douăzeci de sportivi federali (vârsta medie ≈ 34 de ani) cu tendinopatie patelară au fost împărţiţi în grupul cu creatină (n = 9) și grupul cu placebo (n = 11).
Toţi au urmat acelaşi plan de reabilitare:
- Antrenament zilnic excentric + stretching
- Terapie cu unde de șoc extracorporeale (ESWT) la fiecare 10 zile
- Terapie manuală pentru tendon și mușchii înconjurători
Suplimentul a fost administrat imediat după fiecare sesiune de antrenament excentric: trei capsule de Creapure (creatină monohidrat) pentru grupul activ, respectiv sucroză pentru grupul placebo. Evaluările s‑au realizat la început, la 4 săptămâni și la 8 săptămâni. S‑au măsurat VISA‑P, grosimea tendonului prin ecografie, compoziţia corporală prin bioimpedanţă, înălțimea CMJ și 5‑RM la extensia genunchiului pe piciorul afectat.
Datele care au atras atenţia
Durere și funcţie (VISA‑P): Scorurile au crescut semnificativ în ambele grupuri în timp. La 8 săptămâni, grupul cu creatină a trecut de la 60,6 la 78,0 puncte, iar grupul placebo de la 60,0 la 75,2. La acest moment grupurile erau similare.
Diferenţa a apărut la mijlocul perioadei. Grupul cu creatină a atins un scor VISA‑P de 70,2 la săptămâna a 4‑a, o îmbunătăţire semnificativă faţă de linia de bază (p = 0,027). Abstractul nu raportează nicio schimbare comparabilă pentru grupul placebo.
Înălțimea săriturii: În grupul cu creatină, CMJ a crescut de la 34,3 cm la 36,8 cm la săptămâna a 4‑a (p = 0,019) şi apoi la 37,6 cm la săptămâna a 8‑a (p = 0,015). Pentru sportivii din disciplinele cu sărituri, acest lucru contează, deoarece tendonul este reconstruit pentru a suporta exact acest tip de încărcare.
Grosimea tendonului și forţa: Ambele grupuri s‑au îmbunătăţit în timp la ecografia grosimii tendonului şi la testul de 5‑RM. Creatina nu a adus un beneficiu clar în aceste domenii, sugerând că programul de reabilitare a fost factorul principal.
Avertismentele oneste
Înainte să adaugi creatină în planul de recuperare, ia în considerare ce poate şi ce nu poate susţine datele:
- Eșantion foarte mic. Doar 20 de sportivi în total şi 9 în braţul cu creatină – rezultatele sunt fragilisate.
- Interacţiunea a arătat doar o tendinţă. Testul de diferenţă în evoluţie dintre grupuri a dat p = 0,099 (η² parțial = 0,126). Nu atinge pragul obișnuit de 0,05. A spune „creatina a funcţionat la săptămâna 4 și placebo nu” compară semnificaţia internă fiecărui grup, ceea ce este o dovadă mult mai slabă decât o diferenţă semnificativă între grupuri.
- Întoarcerea la joc nu a fost măsurată. Ideea de „revenire mai rapidă la competiţie” este o inferenţă bazată pe reducerea durerii şi creşterea săriturii. Nimeni nu a cronometrat o revenire în competiţie.
- Urmărire pe termen scurt. Opt săptămâni nu ne spun nimic despre recidivă sau despre sănătatea tendonului pe termen lung.
- Populație mixtă. Sportivi cu vârsta medie de 33,7 ani; rezultatele s‑ar putea să nu se aplice adolescenţilor sau sportivilor de elită.
Autorii conclud că creatina „ar putea fi luată în considerare” ca ajutor ergogenic de recuperare. Formularea este precaută şi ar trebui să rămână aşa.
Cine ar putea fi interesat
Cel mai relevant grup sunt sportivii din discipline cu sărituri sau încărcări (volei, baschet, atletism etc.) care urmează deja un program excentric structurat pentru tendinopatia patelară şi caută un mic avantaj suplimentar. Creatina este unul dintre cele mai studiate suplimente din sport şi este relativ ieftină. Pentru un adult sănătos, riscul este considerat scăzut, deşi persoanele cu afecţiuni renale sau alte condiţii medicale ar trebui să consulte un medic.
Creatina nu înlocuieşte încărcarea. În acest studiu, a fost un adaos la un program solicitant ce includea antrenament excentric zilnic, terapie cu unde de şoc şi tratament manual. Îmbunăţirile în grosimea tendonului şi forţă s‑au datorat în mare parte programului de reabilitare.
Concluzii practice: doză și momentul administrării
- Momentul: În studiu, creatina a fost luată imediat după fiecare sesiune excentrică. Este uşor de replicat, deşi lucrarea nu arată că acest moment este superior altor momente din zi.
- Doza: Abstractul menţionează trei capsule de Creapure pe zi, însă nu specifică gramajul pe capsulă. Majoritatea studiilor folosesc 3‑5 g pe zi – informaţie de fundal, nu un rezultat al acestui studiu. Verifică textul complet sau eticheta produsului.
- Forma: S‑a utilizat creatină monohidrat, forma cu cea mai amplă cercetare, de la un brand de înaltă puritate. Nu există dovezi aici pentru variante „mai sofisticate”.
- Aşteptări: Gândeşte‑te la ea ca la un posibil mic accelerator în prima lună, nu ca la o vindecare totală. La săptămâna a 8‑a, grupul placebo a ajuns practic la acelaşi nivel de durere.
- Colaborează cu specialistul tău: Reabilitarea tendinopatiei trebuie să fie ghidată de un profesionist care poate ajusta încărcarea în funcţie de simptome.
Concluzie finală
Acest studiu pilot sugerează că creatina ar putea accelera ameliorarea durerii şi recuperarea săriturii în primele patru săptămâni de reabilitare a genunchiului săritorului. Deoarece interacţiunea dintre grupuri a arătat doar o tendinţă (p = 0,099) şi eşantionul a fost de 20 de sportivi, sunt necesare studii mai mari înainte de a schimba protocoalele de reabilitare. Dacă deja utilizezi creatină sau te gândeşti să o încerci, acest material îţi oferă un argument plauzibil, dar nu o garanție. Antrenamentul excentric trebuie să rămână parte esențială a programului.
Sursă: Sánchez‑Gómez et al. "Could creatine supplementation combined with physical rehabilitation accelerate return to play in athletes with patellar tendinopathy?" J Int Soc Sports Nutr (2026). DOI: https://doi.org/10.1080/15502783.2026.2718846 | PubMed