Trucul sucului de cireșe amare: recuperare rapidă a forței și scădere a IL‑6
Maratonistii și ridicatorii de greutăţi jură pe sucul de cireșe amare pentru recuperare, iar tot mai mulţi sportivi de forță încep să copieze această practică: câteva sticle de suc în jurul unui eveniment solicitant. Un studiu din 2010, publicat în Scandinavian Journal of Medicine & Science in Sports, a supus această practică unui test controlat cu placebo. Rezultatele au fost mixte: forţa a revenit mai repede și markerii cheie ai inflamației au scăzut, dar alţi markeri pe care te‑ai aștepta să se modifice nu s‑au schimbat.
Ce a făcut studiul
Lucrarea se intitulează "Influence of tart cherry juice on indices of recovery following marathon running" de Howatson G, McHugh MP, Hill JA, Brouner J, Jewell AP, van Someren KA, Shave RE și Howatson SA (Scand J Med Sci Sports, 2010;20(6):843‑52). Poţi consulta înregistrarea pe PubMed aici.
Douăzeci de alergători recreaţionali la maraton au fost repartizaţi fie în grupul cu suc de cireșe, fie în grupul cu placebo. Grupul cu cireșe a consumat două sticle de 240 ml (~8 fl oz) pe zi dintr-un amestec de suc de cireșe Montmorency (Cherrypharm), una dimineaţa şi una după‑amiază. Consumarea a început cu 5 zile înainte de maraton, a continuat în ziua cursei şi s‑a menţinut 48 de ore ulterior. Placebo‑ul era un concentrat cu aromă de fructe amestecat cu apă.
Fiecare sticlă conţinea sucul a aproximativ 50‑60 de cireșe, cel puţin 600 mg de compuşi fenolici, cel puţin 40 mg de antocianine şi 32 g de carbohidraţi. Cercetătorii au măsurat markeri ai leziunilor musculare, inflamaţiei, statutului antioxidant şi stresului oxidativ înainte şi după cursă.
Rezultatele, cu cifrele reale
Forţa a revenit mai repede. Forţa izometrică s‑a recuperat semnificativ mai repede în grupul cu suc de cireșe (P=0.024). Pentru oricine se antrenează din nou la câteva zile după un efort intens, acesta este rezultatul principal.
Markerii inflamaţiei au scăzut. Grupul cu cireșe a prezentat niveluri reduse de:
- IL‑6 (P<0.001)
- Proteina C‑reactivă (CRP) (P<0.01)
- Acid uric (P<0.05)
Statutul antioxidant a fost mai mare. Statutul antioxidant total (TAS) a fost cu aproximativ 10 % mai ridicat în grupul cu cireșe decât în grupul cu placebo la toate măsurătorile post‑suplimentare (P<0.05).
Peroxidarea lipidică a fost mai mică la 48 de ore. TBARS, un marker al stresului oxidativ, a fost mai scăzut în grupul cu cireșe la 48 h (P<0.05).
Ce nu s‑a schimbat
Povestea sucului de cireșe nu este la fel de simplă pe cât sugerează marketingul. Conform lucrării, niciun alt indice al leziunii musculare nu diferă semnificativ între grupuri. Asta înseamnă că:
- Creatin‑kinaza nu a fost semnificativ diferită.
- Lactat‑dehidrogenaza nu a fost semnificativ diferită.
- Durerea musculară nu a fost semnificativ diferită.
- Carbonilurile proteice, alt marker de stres oxidativ, nu au arătat diferenţe.
Astfel, sucul de cireșe nu a redus durerea resimţită de alergători şi nu a influenţat markerii obișnuiţi din sânge pentru leziuni musculare. Forţa s‑a recuperat mai repede şi markerii de inflamaţie au scăzut, dar afirmaţiile de „mai puţină durere” şi „mai puţină daună” nu sunt susţinute de acest studiu.
De ce ar putea funcţiona
Autorii concluzionează că sucul de cireșe amare pare a fi o metodă viabilă pentru a sprijini recuperarea după eforturi solicitante. Mecanismul propus este creşterea capacităţii antioxidante totale, plus reducerea inflamaţiei şi a peroxidării lipidice, care la rândul lor facilitează restabilirea funcţiei musculare. Cireşele amare sunt bogate în compuşi fenolici şi antocianine; fiecare sticlă din acest studiu conţinea cel puţin 600 mg din primele şi 40 mg din cele din urmă.
Datele susţin această ipoteză: TAS mai ridicat, IL‑6, CRP şi acid uric mai scăzuţi, TBARS mai mic la 48 h şi revenire rapidă a forţei. Studiul nu poate demonstra cauzalitatea, ci doar arată un tipar observat.
Limitări pe care trebuie să le cunoşti
- Eşantion mic. Doar 20 de alergători au fost incluşi, aşa că rezultatele trebuie tratate cu prudenţă până la replicare.
- Alergători, nu ridicatori. Participanţii erau maratonişti recreaţionali. Dacă efectele se aplică şi la antrenamente de forţă grea rămâne o extrapolare, nu ceva testat în acest studiu.
- Un singur produs, un singur protocol. Rezultatele se referă la un anumit amestec Montmorency, la o doză şi un program specifice.
- Rezultate mixte. Durerea, CK şi LDH nu au avut modificări, aşa că „recuperare mai rapidă” se referă în principal la forţă şi markeri inflamatori.
- Zahărul e prezent. Fiecare sticlă conţine 32 g de carbohidraţi, aspect de luat în considerare dacă urmăreşti aportul caloric.
O avertizare privind reducerea inflamaţiei
Aceasta este o dezbatere în domeniu, nu o constatare a acestui studiu. Unii cercetători susţin că inflamaţia şi stresul oxidativ fac parte din semnalizare, contribuind la adaptarea la antrenament. Din această perspectivă, atenuarea constantă a acestora în blocuri regulate ar putea să nu fie dorită. Studiul nu a testat adaptarea pe termen lung, aşa că nu poate rezolva această întrebare. O interpretare rezonabilă este că sucul de cireșe poate fi mai potrivit pentru evenimente ocazionale, de intensitate ridicată, decât pentru utilizare zilnică în toate fazele de antrenament.
Concluzii practice
Doza: două sticle de 240 ml pe zi, una dimineaţa şi una după‑amiază.
Momentul administrării: începe cu aproximativ 5 zile înainte de un eveniment solicitant, continuă în ziua cursei şi menţine pentru 48 h ulterior.
Carbohidraţi: fiecare sticlă are 32 g de carbohidraţi, deci două sticle adaugă o cantitate semnificativă la aportul zilnic. Ia în calcul acest aspect.
Cui i se potriveşte: sportivilor de rezistenţă şi ridicatorilor care se confruntă cu un eveniment izolat (cursă, meet, bloc intens de antrenamente). Vor aprecia recuperarea rapidă a forţei şi scăderea markerilor inflamatori.
Cui ar putea să nu‑i fie util: celor care se aşteaptă la reducere a durerii musculare (studii care nu au arătat diferenţe semnificative), celor care monitorizează îndeaproape zahărul sau carbohidraţii, şi celor care preferă să nu atenueze inflamaţia în fazele obișnuite de antrenament. Dacă ai o condiţie medicală, consultă un specialist înainte de a începe.
Concluzie finală
Trucul sucului de cireșe amare are date reale în spate, dar acestea sunt mai restrânse decât hype‑ul din jur. Într‑un grup de 20 de maratonişti, sucul de cireșe amare a condus la o recuperare mai rapidă a forţei izometrice (P=0.024), la valori mai mici ale IL‑6 (P<0.001), CRP (P<0.01) şi acid uric (P<0.05), şi la un statut antioxidant cu aproximativ 10 % mai ridicat. Nu a modificat semnificativ CK, LDH sau durerea musculară. Este un instrument promiţător, axat pe evenimente, nu o pilulă magică.
Surse: Howatson G, et al. Scand J Med Sci Sports. 2010;20(6):843‑52. PubMed | DOI