100 g carbohidrați pe oră mențin cicliștii mai rapizi – iar glicogenul nu explică diferența
Toată lumea presupune că mai mult combustibil pe bicicletă înseamnă mai mult glicogen păstrat. Un nou studiu randomizat arată că această poveste este incompletă. Cicliștii care au ingerat 100 g de carbohidrați pe oră au fost semnificativ mai rapizi la finalul unei călătorii brutale de patru ore comparativ cu cei care au luat 60 g. Glicogenul muscular, totuși, a rămas practic la același nivel.
Studiul provine de la Universitatea din Danemarca de Sud și a apărut în Medicine & Science in Sports & Exercise (2026). El adaugă că alimentarea cu cantități mari de carbohidrați face mai mult decât să umple rezervorul.
Studiul: Ce au făcut de fapt?
- Design: randomizat, dublu-orb, încrucișat.
- Participanți: 15 cicliști și triatloniști masculi bine antrenați.
- Pregătire: dietă bogată în carbohidrați în cele 24 de ore precedente fiecarei probe.
- Parcurs: 240 de minute de ciclism intermitent la 60 % din puterea medie, alternând cu intervale de intensitate ridicată.
- Test: test de timp de 15 minute (TT) efectuat imediat după parcurgere, comparat cu un TT de 15 minute în stare proaspătă.
- Variabilă: 60 g carbohidrați pe oră (CHO60) vs. 100 g pe oră (CHO100), administrate prin băuturi și geluri în raport 1:0.8 glucoză:fructoză.
- Măsurători: biopsii musculare din vastus lateralis înainte și după parcurgere, plus oxidarea totală a carbohidraților și glicemia.
Designul încrucișat înseamnă că fiecare sportiv a trecut prin ambele condiții, iar nici sportivii, nici cercetătorii nu știau care este care.
Rezultatul principal: Mai puțină scădere după 4 ore
Cercetătorii au evaluat „durabilitatea”, adică cu cât scade performanța după un efort prelungit. Ambele condiții au provocat o scădere a puterii în TT de 15 minute, dar dimensiunea acesteia a fost diferită:
- CHO60: –9,3 % (± 2,0)
- CHO100: –6,4 % (± 1,7)
- Diferență: semnificativă statistic (p = 0,025)
În termeni absoluți, puterea medie în testul final a fost cu 9 W mai mare la 100 g/h decât la 60 g/h (p = 0,028). Nouă wați nu par mult pe hârtie, dar la finalul unei curse lungi pot decide cine rămâne în frunte și cine este lăsat în urmă.
Răsturnarea de situație: Glicogenul nu a explicat diferența
Ipoteza evidentă ar fi fost că un aport mai mare de carbohidrați înseamnă o consumare mai mică a glicogenului muscular. Biopsiile nu au susținut această ipoteză. Glicogenul a scăzut considerabil în ambele condiții, iar nivelurile post‑parcurgere au fost statistic identice:
- CHO60: 192 ± 99 mmol·kg⁻¹ greutate uscată
- CHO100: 209 ± 111 mmol·kg⁻¹ greutate uscată
- p = 0,56
Dispersia între indivizi a fost mare, deci rezultatul reflectă „nici o diferență detectabilă”, nu „zero efect”. Autorii conclud totuși că 100 g/h au îmbunătățit durabilitatea fără a modifica utilizarea glicogenului muscular.
Ce s‑a schimbat: Oxidarea totală a carbohidraților
Aportul mai mare a crescut capacitatea corpului de a continua să ardă carbohidrați pe parcursul cursei:
- CHO60: 2,6 ± 0,6 g·min⁻¹ la început, scăzând la 1,9 ± 0,4 g·min⁻¹
- CHO100: 2,6 ± 0,4 g·min⁻¹ la început, scăzând doar la 2,3 ± 0,5 g·min⁻¹
- Interacțiune condiție × timp: p = 0,047
Glicemia a rămas stabilă în ambele condiții (≈ 5,6‑5,7 mmol·L⁻¹ la CHO60 și 6,0‑6,1 mmol·L⁻¹ la CHO100). Deci grupul de 60 g/h nu a suferit hipoglicemie. Avantajul la 100 g/h provine din altă parte decât din menținerea zahărului din sânge.
Datele indică faptul că carbohidrații suplimentari rămân disponibili ca combustibil și susțin oxidarea în partea târzie a cursei. Mecanismul exact rămâne neclar; orice explicație legată de creier, tract intestinal sau alte țesuturi este încă speculativă.
Ce înseamnă asta pentru tine
Cui îi este util
- Sportivilor și triatlonistilor care concurează în curse de aproximativ 3 ore sau mai mult. Protocolul a fost de 4 ore, iar beneficiul s‑a observat la final.
- Atleților ale căror ultime momente contează – ultimul urcuș, sprintul final etc.
- Sportivilor care și-au antrenat deja intestinul să tolerate doze mari de carbohidrați.
Doza recomandată
- Țintește 100 g de carbohidrați pe oră, comparativ cu 60 g/h din grupul de referință.
- Folosește glucoză și fructoză în raport aproximativ 1:0.8, exact ca în studiu. Verifică etichetele băuturilor și gelurilor pentru acest raport; multe produse sport le respectă.
- Împarte totalul între băuturi și geluri, așa cum a făcut studiul, în loc să te bazezi pe o singură sursă.
Cum să aplici protocolul
- Asigură‑te aportul constant pe parcursul fiecărei ore din cele patru ale efortului. Preferă doze mici și regulate, nu doze mari și rare.
- Începe cu o dietă bogată în carbohidrați în cele 24 h anterioare cursei; nu sări etapa de încărcare pre‑eveniment.
Antrenează‑ți intestinul
- Trecerea bruscă de la 60 la 100 g/h poate provoca disconfort gastro‑intestinal. Crește aportul treptat, pe parcursul câtorva săptămâni de antrenamente lungi, și testează produsele în zilele de antrenament.
- Dacă nu poţi tolera 100 g/h confortabil, o doză mai mică, bine tolerată, este mult mai bună decât o doză mare care provoacă probleme.
Cine ar trebui să renunțe (deocamdată)
- Sportivi care susțin eforturi mult sub 2‑3 ore – studiul nu a testat intervale scurte.
- Persoane cu probleme gastrointestinale persistente la aporturi mari de carbohidrați. Consultă un specialist.
- Oricine are o afecțiune medicală ce afectează metabolismul carbohidraților ar trebui să discute cu un medic sau dietetician.
Avertismente
Designul este solid, dar eșantionul este mic: 15 bărbaţi, toţi ciclişti sau triatlonişti bine antrenaţi. Rezultatele nu pot fi extrapolate la femei, sportivi în vârstă, amatori sau alte discipline. Studiul compară doar 60 vs. 100 g/h, deci nu ştim dacă 80 g/h ar capta majoritatea beneficiului. Variabilitatea glicogenului între subiecţi limitează interpretarea rezultatelor nule.
Cu toate acestea, studiul transmite un mesaj util pentru cei care consideră 60 g/h ca limită superioară. Alimentarea poate ajuta la o cursă lungă în moduri pe care măsurarea glicogenului nu le arată. Dacă concurezi peste trei ore și intestinul tău este antrenat, 100 g/h la raport 1:0.8 glucoză:fructoză merită testat serios în antrenamente.